Chirurgie plastică și reconstructivă
Chirurgia tumorilor cutanate benigne
LIPOMUL
Este o aglomerare subcutanată de țesut adipos și este una dintre cele mai frecvente formațiuni benigne, adică nu este cancer. Este localizat frecvent sub piele și nu are capacitate de metastazare dar în lipsa tratamentului chirurgical crește si treptat poate ajunge la dimensiuni impresionante. Aspectul lipomului de grăsime este relativ ușor de recunoscut. Apare ca o umflătura sub piele, de obicei nedureroasă care, poate să apară în orice regiune a corpului. Este mobil, are formă sferică sau ovoidală, cu margini bine delimitate si consistență elastică. Dimensiunile lipoamelor variază de la cațiva milimetri până la zeci de centimetri.
Nu toate lipoamele trebuie operate. Uneori nu este necesar nici un tratament. Lipomul de dimensiuni mici, sub un centimetru, nu necesită tratament chirurgical, doar urmărire. Lipoamele peste doi centimetri au indicație să fie excizate. Unele lipoame pot crește foarte repede dar și un lipom care crește lent poate ajunge la dimensiuni impresionante. Un lipom care crește constant, e un semnal de alarmă și trebuie îndepărtat.
Tratamentul chirurgical constă în excizia (scoaterea) lipomului și închiderea plăgii (sutura). În cazul lipoamelor de dimensiuni mici și medii intervenția se poate realiza cu anestezie locală. Recuperarea este de regulă rapidă, pacientul putând de a doua zi să își desfașoare activitatea cotidiană în limite normale.
CHISTUL SEBACEU
Chistul sebaceu apare frecvent la nivelul scalpului (pielii păroase a capului), feței, gâtului și umerilor, mult mai rare fiind localizările la nivelul membrelor superioare si inferioare. Se formează prin obstrucția (blocarea) orificiului unei glande sebacee și se prezintă ca o formațiune subcutanată de formă sferică sau ovoidală, cu diametrul variind de la 2-3 mm până la câtiva centimetri, asociată sau nu cu eritem (piele roșie) și edem (umflatură). În formele infectate asociate cu eritem și edem pot apare dureri de intensitate moderată ce au adesea caracter pulsatil. Prezența unei formațiuni tumorale chistice la nivelul palmelor sau tălpilor exclude diagnosticul de chist sebaceu deoarece la acest nivel nu se găsesc glande sebacee.
Tratamentul chirurgical constă în excizia chistului și sutura tegumentului, intervenția desfășurându-se sub anestezie locală. Excizia corectă presupune îndepărtarea în întregime a chistului și a capsulei, minimizând astfel riscul de recidivă. În cazul formei infectate riscul de recidivă este mult crescut de aceea se recomandă exciza precoce a chistului sebaceu. De asemenea in stadiul septic (forma infectată) rezultatul estetic este influențat negativ.
DERMATOFIBROMUL
Este o formațiune tumorală benignă care poate totuși ridica uneori probleme în momentul diagnosticării deoarece se aseamănă cu o multitudine de alte formațiunii tumorale a căror evoluție este marcată de complicații locale și la distanță. Apare mai frecvent la pacienții cu traumatisme repetate ale extremităților, uneori pacienții asociază apariția acestora cu înțepături de insecte și lovituri de mică intensitate.
Tratamentul chirurgical constă în excizia dermatofibromului și trimiterea piesei de excizie către laboratorul de anatomie patologicâ pentru examen histo-patologic. Intervenția chirurgicală se realizează cu anestezie locală, pacientul recuperându-se rapid, la câteva ore de la terminarea intervenției chirurgicale. Se recomandă excizia precoce a dermatofibroamelor din cauza tendinței de creștere progresivă a acestora și prin urmare și a cicatricei postoperatorii.
NEUROFIBROMUL
Neurofibromul este manifestarea cutanată a neurofibromatozei care este o afecțiune ereditară cu transmitere autosomal dominantă cu evoluție lentă, multisistemică și afectare progresivă neurologică, ososă și cutanată. Adesea acesți bolnavi prezintă multiple pete hiperpigmentare la nivelul pielii precum și noduli de dimensiuni variabile, cu o consistență crescută la palpare. Se recomandă tratamentul chirurgical precoce al nodulilor cutanați (neurofibromelor), identificarea rapidă a acestei afecțiuni fiind esențială pentru monitorizarea și tratamentrul leziunilor sistemice asociate.
Tratamentul chirurgical al fibroamelor cutanate constă în realizarea unei incizii eliptice ce circumscrie formațiunea tumorală (nodulul) și exciza acestuia, urmată de hemostază și sutura tegumentului. Piesa de excizie este trimisă ulterior către laboratorul de anatomie patologică pentru efectuarea examenului histopatologic. Diagnosticul de certitudine se stabilește prin examen histo–patologic al nodulului excizat.
Conduita terapeutică in urma stabilirii diagnosticului de certitudine este complexă și impune efectuarea de investigații paraclinice suplimentare pentru identificarea eventualelor leziuni asociate (neurologice, osoase, vizuale).
KERATOACANTOMUL
Este o formațiune tumorală cu evoluție locală lentă care deși face parte din categoria tumorilor cutanate benigne, în anumite situații poate evolua nefavorabil transformându-se în carcinom scuamocelular (formațiune tumorală malignă cu evoluție nefavorabilă). Din cauza riscului de transformare malignă, keratoacaontomul este încadrat în grupul dermatozelor precanceroase.
De regulă formațiunea tumorală este identificată în zonele expuse la soare precum: mâinile, gâtul și fața unde observăm o formațiune tumorală de formă sferică, mobilă pe planul profund, având consistență dură la palpare și culoare asemănătoare tegumentului peritumoral, dar poate imbrăca și alte aspecte, uneori fiind greu de diferențiat de carcinomul scuamocelular. Diagnosticul de certitudine este cel histopatologic.
Tratamentul chirurgical constă în excizia formațiunii tumorale, prin realizarea unei incizii eliptice cu limite de siguranță oncologică, excizia formațiunii și trimiterea ei la laborator pentru realizarea examenului histo-patologic.
ALTE INTERVENȚII
DURINOMUL, CLAVUSUL SAU BĂBĂTURA
Sunt sinonime și definesc aceeași patologie și reprezintă o îngroșare a pielii ca urmare a expunerii prelungite la presiuni crescute și apare cel mai frecvent la nivelul tălpilor. Leziunea are consistență dură, având culoare asemănătoare tegumentelor învecinate iar creșterea în dimensiuni fiind adesesa direcția spre care evoluează aceste leziuni adaptative.
Tratamentul chirurgical se realizează cu anestezie locală, pacientul putând să părăsească cabinetul la câteva ore de la terminarea intervenției chirurgicale. Firele de sutură sunt îndepărtate la 14 zile după operație, cicatricea este de mici dimensiuni, fiind cu greu vizibilă.
UNGHIA ÎNCARNATĂ
Tratamentul chirurgical presupune extracția unghiei încarnate parțial sau total și remodelarea matricei unghiale malformate pentru a preveni reapariția unghiei încarnate, sutură și pansament. Interventia chirurgicală se realizează cu anestezie locală, durează aproximativ 30 – 45 de minute. Imediat după operație se poate relua activitatea cotidiană.
Chirurgia tumorilor cutanate maligne (Cancer de piele)
CARCINOMUL BAZOCELULAR
Este o tumoră de piele din categoria tumorilor maligne care se poate dezvolta local rapid si are capacitatea de a invada structurile anatomice învecinate. Apare si crește pe tegument în orice zonă dar cu frecvență mai crescută la nivelul zonelor mai expuse la soare, riscul fiind crescut la persoanele ce iși desfasoară activitatea în spații deschise, cu expunere prelungită la radiații ultraviolete.
Un carcinom poate sa apară pe piele sub forma unui nodul sau chiar ca o pată. Creșterea poate să fie rapidă deși de obicei este foarte lentă, ceea ce nu trebuie sa ne liniștească. Orice leziune aparută pe piele sub diferite forme –o pată, un nodul sau chiar un coș care nu se vindecă în căteva săptămâni – trebuie să fie un semnal de alarma. Identificarea precoce a carcinomului bazocelular – epiteliom – este esențială pentru succesul tratamentului.
Diagnosticul se face în primă instanță clinic, prin examinarea cu magnificație a leziunii, interpretarea contextului clinic al apariției acesteia și evoluția leziunii. Diagnosticul de certitudine este cel histopatologic.
Tratamentul chirurgical constă în excizia formațiunii tumorale, de regulă pănă la fascia subjacentă, respectând în același timp și marginile de siguranță oncologică. In zona feței, nasului și urechilor sutura directă este rareori posibilă datorită lipsei de resurse tegumentare (piele). În aceste situații se folosesc tehnici de chirurgie plastică care implică folosirea unor lambouri mici locale sau grefe de piele. Excizia completă duce de regulă la vindecarea acestui tip de cancer de piele, fiind singurul cancer de piele care în mod normal nu metastazează la distanță. Examenul histo-patologic (biopsia) confirmă diagnosticul de carcinom bazocelular și absența celulelor tumorale in marginile de rezecției ale piesei trimise către laborator, cu respectarea limitelor de siguranță confirmă excizia completă.
Carcinomul bazocelular doar forma superficială, poate răspunde foarte bine la crioterapie (înghețare cu azot lichid), în câteva sesiuni, la interval de 4-6 săptămâni, fără să mai fie necesară o intervenție chirurgicală, avantajul fiind o vindecare fără cicatrice post-operatorie
CARCINOMUL SCUAMOCELULAR
Este o tumoră malignă cu evoluție imprevizibilă, slab delimitată de structurile adiacente, cu capacitate de metastazare. Cazurile diagnosticate și tratate chirurgical precoce, și anume excizie completă cu limite de siguranță evoluează foarte bine, dacă nu au metastazat.
Diagnosticul inițial este clinic, prin examinarea cu magnificație a leziunii, interpretarea contextului clinic al apariției acesteia si evoluția leziunii. Diagnosticul de certitudine se realizează prin analizarea piesei excizate la departamentul de anatomie patologică unde se face examenul histopatologic.
Tratamentul chirurgical constă în excizia formațiunii tumorale respectând marginile de siguranță oncologică, prin aceasta înțelegând excizia largă a tumorii iar in profunzime până la nivelul fasciei sau chiar mai mult în funcție de aspectul intraoperator. Tratamentul nu se limitează întotdeuna la excizia tumorii primare, în zonele cu risc crescut de metastazare e indicată și radioterapia. Investigațiile trebuie continuate după stabilirea diagnosticului în vederea evidențierii eventualelor metastaze. Confirmarea invadării ganglionilor locali impune internarea și efectuarea unei evidări ganglionare regionale, apoi se elaborează un protocol terapeutic și de urmărire clinică împreună cu medicul oncolog. Tratamentul este multidisciplinar și presupune colaborarea cu medicul oncolog în vederea alegerii opțiunii terapeutice optime pentru pacient.
MELANOMUL CUTANAT
Foarte mulți pacienți se asteaptă ca un cancer de piele să doară sau măcar să-și facă simțită prezența. Din păcate de multe ori ei nu prezintă nici un simptom care să le atragă atenția, doar aspectul leziunii este cel care ne poate ridica o suspiciune. O aluniță de culoare foarte inchisă, negricioasă (cu excepția melanomului acrom, situație în care nu prezintă colorația închisă specifică), care de cele mai multe ori crește vizibil in dimensiune este un semnal de alarmă.
Deși este adevărat că această neoplazie evoluează nefavorabil în formele grave (diagnosticate tardiv), la fel de adevărat este ca dacă se realizează o diagnosticare precoce și se instituie rapid tratamentul chirurgical adecvat pacienții se recuperează de multe ori complet. Un element extrem de important în tratamentul acestei afecțiuni este reprezentat de prezentarea la medic pentru examinarea leziunilor, identificarea și excizia precoce fiind cheia în tratamentul melanomului malign. Melanomul poate să apară la orice vârstă, cu un maxim de incidență între 35-50 ani. Cauze posibile: expunere prelungită la radiatii UV, ereditate, deficiențe imune, etc.
Diagnosticul inițial prezumptiv se realizează prin examinarea locală cu magnificație, interpretarea contextului clinic al apariției și evoluției leziunii. Poate să apară direct pe pielea sănătoasă sau să se dezvolte dintr-o aluniță sau nev deja existent Suspiciunea de melanom malign este ridicată de tumorile cu: suprafață neregulată, creștere rapidă în dimensiuni, asimetrice, cu pigmentare diferențiată variind de la maro spre negru (cu tentă violacee) și prezența insulelor hiperpigmentare. Diagnosticul de certitudine este pus prin examinarea anatomo-patologică a tumorii excizate.
Tipuri de melanom malign
Examenul histopatologic este singurul care dă un diagnostic de certitudine și permite clasificarea melanomului în subtipuri.
- Melanomul malign superficial este cel mai frecvent, se prezintă ca o maculă (pată) de culori variate (negru, maro, roșu, alb) cu margini neregulate.
- Melanomul malign nodular are o margine bine delimitată, forma relativ simetrică și o nuanță tipică de albastru închis (cu exceptia celor amelanotice- adică fără pigmentul negricios specific care, sunt de culoarea pielii și sunt foarte greu de diagnosticat clinic, visual).
- Melanomul malign cutanat lentiginos se prezintă ca o pată intinsă (1-5 cm) și e localizat cu predilecție pe zonele expuse frecvent la soare (față, gât).
- Melanomul malign lentiginos acral este un subtip rar și este localizat pe tegumentele palmelor, plantelor și subunghial. Cel subunghial poate fi confundat cu ușurința cu un hematom. Prezența pigmentului albastrui-negricios este un semn de alarma.
- Alte tipuri mai rare: la nivelul mucoaselor (melanom vaginal, melanomul rectului), ocular, verucos.
Tratamentul ideal al melanomului malign este chirurgical precoce. În stadiile inițiale ale afecțiunii tratamentul constă în excizia tumorii cu margini minime și trimiterea de urgență la laborator în vederea efectuării examenului histopatologic. După stabilirea cu certitudine a diagnosticului de melanom malign și stadializarea acestuia în funcție de gradul de invazie în profunzime (índice Breslow) si alți parametrii, se efectuează o nouă intervenție chirurgicală și anume efectuarea unei excizii largi in jurul cicatricei inițiale, respectând limitele de siguranță oncologică. În acest timp operator se poate face și identificarea și excizia ganglionilor santinelă. Dacă există afectare ganglionară se poate impune efectuarea unei evidari ganglionare. Diagnosticul de melanom malign impune și efectuarea unor investigații paraclinice suplimentare pentru evidențierea potențialelor diseminări tumorale, recunoscut fiind potențialul crescut de metastazare al acestei afecțiuni, iar abordarea este una pluridisciplinară, în colaborare strânsă cu medicul oncolog.
Tratamentul chirurgical este cea mai importantă etapă de tratament la melanomul malign. Tratamentul oncologic vine în completarea tratamentului chirurgical și depinde foarte mult de informațiile dobândite in urma etapei chirurgicale.
Identificarea si diagnosticarea rapidă a melanomului și tratamentul chirurgical precoce se asociază frecvent cu o rată foarte bună a supraviețuirii postoperator. Dacă afecțiunea este identificată și tratată tardiv, când există deja metastaze tumorale hepatice sau pulmonare, rata supraviețuirii la cinci ani de la intervenția chirurgicală scade mult sub 20 de procente, de aceea este foarte important tratamentul chirurgical precoce.
Chirurgia Mâinii
MALADIA SAU BOALA DUPUYTREN
Este o boala evolutivă și ireversibilă care odată aparută nu trece de la sine ci dimpotrivă, progresează și se agravează în timp. Debutează cu un nodul dureros sub pielea palmei. În timp nodulul se structurează intr-o coardă care trage degetul creând astfel aspectul de deget îndoit în palmă. Apare mai frecvent la nivelul degetului mic și inelar de la mână. In etapele inițiale ale bolii se pot executa mișcările de flexie si extensie completă, ulterior mișcarea de extensie completă devine imposibil de realizat.
Clasificarea Maladiei Dupuytren facută de Tubiana:
- stadiul 1 – deficitul de extensie este 1 – 45 grade
- stadiul 2 – deficitul de extensie este 46 – 90 grade – vezi poza 3
- stadiul 3 – deficitul de extensie este 91 – 135 grade – vezi poza 4
- stadiul 4 – deficitul de extensie este 136 – 180 grade
Cu cât stadiul este mai avansat, ca atât operația și recuperarea sunt mai dificile. In stadiile 3 și 4 există deja o afectare articulară, cu ligamente retractate și drept urmare recuperarea este greoaie.
Tratamentul fara operație se poate efectua prin fasciotomie enzimatică cu Clostridium Histolyticum.Tratamentul prin colagenază se rezuma la o injecție în coarda care trage degetul. Aceasta topește coarda fibroasă specifică maladiei Dupuytren. Terapia cu colagenază necesita două zile de tratament a câte 20 de minute în fiecare zi. În prima zi colagenaza, clostridium histolyticum – numită comercial Xiapex sau Xiaflex, se injectează în bridă și se lasă să acționeze 24 de ore. În acest timp topește brida prin liza fibrelor de colagen. A doua zi se realizează întinderea degetului afectat, recuperarea este aproape imediată iar mâna iși reia funcția in 2-3 zile.
Tratamentul chirurgical constă în excizia corzii fibroase, efectuarea de lambouri tegumentare triunghiulare pentru relaxarea (alungirea) tegumentului de la nivelul feței palmare a mâinii si sutura tegumentului. După intervenția chirurgicală, menținerea ridicată a membrului operat și purtarea unei contenții elastice este obligatorie. Mișcarea degetelor afectate începe dupa aproximativ 7 – 14 zile de la intervenție, cu creșterea progresivă a solicitării degetelor, astfel că la o lună va puteți relua activitățile obișnuite. Activități de forță se pot efectua după șase săptămâni. În unele cazuri este necesară recuperarea prin fiziokinetoterapie.
CHISTUL SINOVIAL
Este localizat frecvent la nivelul incheieturii mâinii, sub piele și este o formațiune sferică cu o membrană la exterior care conține un lichid sau gel clar la interior. Apare prin suprasolicitarea articulației pumnului iar capsula articulară cedează în zonele de rezistență minimă, formându-se la acești “săculeți” care conțin lichid articular. Chistul se poate mări sau micșora în funcție de poziția mâinii. Acest chist nu este cancer și nu se răspândește, dar poate să apară în timp și în alte zone articulare. Fără tratament poate crește în dimensiuni, devine inestetic, iar durerea este doar una din complicațiile posibile. Când are dimensiuni mari poate afecta aparatul extensor al mâinii (tendoane). Caracterul progresiv al leziunii este determinat de umplerea chistului cu lichid articular in timpul traumatismelor repetate de mici dimensiuni.
Tratementul depinde de simptome si de etapa evolutivă. Chisturile mici și nedureroase pot să nu necesite tratament, doar evaluare periodică și evitarea suprasolicitării articulației respective. Dacă sunt dureroase, mari sau evoluează în timp, necesită tratament. Imobilizarea mâinii în orteză și medicația antiinflamatoare pot reduce durerea.
Evacuarea prin puncție a conținutului chistului, urmată de sclerozarea acestuia, este o metoda minim invazivă, nu doare și nu lasă cicatrici.
Tratamentul chirurgical (operația) realizează îndepărtarea chistului și repararea capsulei articulare, precum și a altor leziuni asociate (dacă este cazul).
Rezultatul postoperator este bun, deși această patologie iși păstrează un mic risc de recidivă. După puncție sau operație se aplică de obicei o orteza sau o atelă timp de 14 – 21 zile și se recomandă fiziokinetoterapie. Activitatea mâinii se reia treptat, în funcție de ocupația pacientului.
SINDROMUL DE CANAL CARPIAN
Este numit și sindrom de tunel carpian, apare prin compresiunea nervului median la nivelul trecerii acestuia prin canalul carpian la incheietura mâinii. Inițial afecțiunea este caracterizată de apariția unor furnicături la nivelul feței palmare a degetului mare, arătătorului, mediusului și jumătății interne a inelarului. Ulterior, dacă presiunea crescută din tunelul carpian nu este eliberată apare scăderea forței musculare a mâinii si atrofierea mușchilor eminenței tenare (de la baza degetului mare). Cu timpul, amorțelile si furnicăturile devin permanente, supărătoare, se transformă în dureri pe timpul nopții și produc trezirea din somn. Durerea poate fi insoțită și de alte simptome, cum ar fi: tremurături, slăbiciune, neîndemânare și atrofia unor mușchi ai mâinii.
Examinarea locală (semnele Tinel și Phalen) și coroborarea acestor informații cu examinările paraclinice sunt obligatorii pentru certitudinea diagnosticului și prognosticului. Electromiografia (EMG) oferă date complexe despre gradul de afectare al nervului median, măsurând amplitudinea, latența și viteza de conducere nervoasă (VCN). Studiile de conducere nervoasă pot preciza un diagnostic precis de neuropatie focală de nerv median, care semnifică un Sindrom de canal carpian. Ecografia arată starea anatomică a nervului și poate evidenția unele modificări structurale în tunel (cauze ale compresiunii).
Tratamentul conservator constă în purtarea unor orteze care imobilizează incheietura în poziție funcţională, injectarea unor substanţe cu rol antiinflamator (corticosteroizi), fiziokinetoterapie dar este eficient doar în stadiile foarte incipiente. El nu elimină compresia, ci ameliorează simptomele, având doar efect temporar până la efectuarea operației.
Tratamentul chirugical este ușor de suportat de pacient. Procedura se efectuează în anestezie locală și este nedureroasă. Se recomandă tratamentul chirurgical precoce în cazul pacienților cu sindrom de tunel carpian, întârzierea intervenției chirurgicale se poate asocia cu modificări structurale ale nervului median greu de corectat. În stadiile incipiente simptomele dispar imediat dupa intervenție. În stadii mai avansate sau severe simptomele dispar sau se ameliorează în funcție de severitatea compresiunii. În medie nervul median iși revine într-un interval cuprins între două săptămâni și două luni.
DEGETUL “ÎN RESORT” SAU “TRIGGER FINGER“
Degetul “în resort” apare din cauza formării unui nodul pe traiectul tendonului, nodul ce nu poate aluneca prin sistemul complex de scripeți al degetului afectat și prin urmare realizare extensiei este extrem de dificilă sau chiar imposibilă în formele severe. Degetul se blochează în palmă. Frecvent în timpul mobilizării forțate a degetului blocat se aude un zgomot scurt și intens descris ca o “pocnitură”, urmată de eliberarea articulației implicate și realizarea extensiei.
Recunoașterea stadiului de blocare a degetului este importantă deoarece ne dă o perspectivă asupra prognosticului evoluției.
Se clasifică în patru stadii (după Quinnell):
- Stadiul 1 – pacientul acuză durere si descrie blocaje extrem de rar
- Stadiul 2 – apare blocajul și se manifestă ca o extensie sacadată a degetului (pacientul poate întinde activ degetul, adică fără ajutor)
- Stadiul 3 – blocajul progresează iar pacientul poate întinde degetul doar cu ajutor (extensie pasivă, de obicei ajutată de mână contralaterală)
- Stadiul 4 – blocaj complet
Tratamentul nechirurgical presupune repaus funcțional al degetului și fixarea pe atelă, aplicații locale de antiinflamatoare și infiltrații locale cu corticosteroizi în teaca tendonului.
Tratamentul chirurgical este cea mai sigură metodă de tratament deoarece eliberează sigur și fără recidivă blocajul tendonului. Intervenția chirurgicală se realizează cu anestezie locală. Recuperarea postoperatorie este rapidă, în mod normal cu redobândirea funcționalității degetului afectat in totalitate. Dupa deblocarea unui deget în resort activitatea poate fi reluată imediat. Practic, în aceeași zi degetul nu mai doare și culisează liber. Blocajul se elimină instant iar degetul devine funcțional. Activitățile de forță pot fi reluate după 2 săptămâni.
CHIRURGIA MALFORMAȚIILOR DIGITALE
SINDACTILIA
Sindactilia este una dintre cele mai frecvent întâlnite malformații congenitale ale mâinii, cu o incidență de aproximativ 1 la 2000 nașteri. Tratamentul chirurgical constă în separarea degetelor, acordându-se o atenție deosebită evitării lezării pediculilor vasculo-nervosi digitali.
În urma intervenției chirurgicale pacientul necesită un număr de 2-5 zile de spitalizare.
Recuperarea postoperatorie este rapidă, firele de sutură se suprimă la 14 zile post-operator, pacientul urmând apoi un program de recuperare medicală sub stricta supraveghere a unui kinetoterapeut.
POLIDACTILIA
Tratamentul chirurgical al polidactiliei este complex, influențat de particularitățile anatomice ale pacientului, necesitând o pregătire atentă preoperatorie. Simpla excizie a degetului supranumerar fără o analiză prealabilă a funcționalității și anatomiei aparatului flexor este strict contraindicată, existând riscul afectării semnificative a funcționalității postoperator. Intervenția chirurgicală se realizează sub anestezie generală.
În urma intervenției chirurgicale pacientul necesită un numar de 2-5 zile de spitalizare.
Suprimarea firelor de sutură se realizează dupa 2 săptămâni, timp în care pacientul trebuie să respecte cu strictețe recomandările stabilite de medicul chirurg.
TRAUMATISMELE MÂINII
Chirurgii plasticieni sunt cei care se ocupă de acest domeniu, în care sunt îmbinate tehnici din chirurgia generală cu cele din microchirurgie, chirurgie vasculară și ortopedică. Intervențiile specifice acestui domeniu pot trata mâna, încheietura mâinii și nervii periferici.
În chirurgia mâinii se folosesc mai multe tipuri de anestezie: locală, regională sau generală, în funcție de natura și durata intervenției.
Traumatismele la nivelul membrelor superioare pot afecta tendoanele, care asigură mişcările de îndoire (flexie) sau întindere a degetelor (extensie) şi a încheieturii mâinii. După un astfel de traumatism, pacienții întâmpină de cele mai multe ori dificultăți în îndreptarea articulațiilor. În cazul leziunilor totale, funcționalitatea tendoanelor și a degetelor este grav afectată, de aceea, pentru restabilirea acestora, se impune un tratament chirurgical.
Traumatismele la nivelul membrelor superioare se pot solda și cu fracturi ale mâinii si afectează deseori mișcările și pot produce deformări vizibile. Anumite tipuri de fracturi necesită o intervenție chirurgicală, atunci când este afectată articulația sau când fractura nu este stabilă după reducerea ei pe cale ortopedică. În aceste cazuri, pentru stabilizarea osoasă, se apelează la chirurgia mâinii.
Reconstrucția sânilor
Reconstrucția mamară după o mastectomie se face de către echipe mixte din care fac parte chirurgi oncologi, chirurgi plasticieni, anatomopatologi, radioterapeuți, chimioterapeuți, psihologi cu scopul de a îmbunătății calitatea vieții femeilor care au trecut printr-o operație pentru cancer la sân.
Procedura de reconstrucție mamară postmastectomie este folosită pentru refacerea volumului sânului afectat și simetrizarea cu sânul contralateral. Intervenția are la bază cel mai adesea utilizarea protezelor mamare și a expandoarelor tisulare în reconstrucția sânului postmastectomie.